Sursa poza: Economica.net

ANAF Antifraudă a demarat recent o acțiune privind verificarea firmelor care utilizează servicii de găzduire pentru sediul social, potrivit unor surse. Aceste informații au fost făcute publice de CC Tax Advisory, o firmă de consultanță fiscală, printr-o postare pe pagina lor de Facebook. În cadrul acesteia, s-a evidențiat că ANAF dorește să depisteze firmele-fantomă prin verificări la sediile organizațiilor care oferă astfel de servicii.

Deși intențiile ANAF de a combate evaziunea fiscală sunt bine-venite, modalitatea de implementare a operațiunii a fost aspru criticată. Potrivit Corneliei Năstase, CEO al CC Tax Advisory, simplul fapt că o companie optează pentru găzduirea sediului social nu ar trebui să fie considerat un indicator al riscului fiscal. Există numeroase motive legitime pentru care antreprenorii aleg să nu-și înregistreze sediul social la domiciliu, preferând soluțiile de găzduire, ceea ce nu ar trebui să-i supună automat la suspiciuni.

Năstase subliniază că există alți indicatori mult mai relevanți pentru evaluarea riscului fiscal, cum ar fi capitalurile proprii negative, care se rostogolesc pe o perioadă lungă. Aceste capitaluri proprii, care reflectă sănătatea financiară a unei afaceri, sunt ușor de identificat în bilanțurile contabile, ANAF având astfel acces rapid la informații relevante. "În loc să se concentreze pe toate firmele care apelează la servicii de găzduire, ANAF ar trebui să-și orienteze eforturile către companiile cu capitaluri proprii negative", explică Năstase.

Între timp, Curtea de Conturi a scos la iveală o problemă considerabilă: în România există peste 2.400 de adrese la care sunt înregistrate aproape 50.000 de firme fără activitate economică reală, dar cu datorii substanțiale. Această descoperire ridică probleme semnificative cu privire la transparența și corectitudinea mediului de afaceri românesc.

Operațiunea “Cuibul cu Fantome” vine într-un moment în care transparența financiară este esențială pentru asigurarea unui mediu economic sănătos. Totuși, criticile aduse modului în care este implementată această acțiune dezvăluie neajunsuri în strategiile de monitorizare fiscală. Folosirea indicatorilor mai raționali și mai bine direcționați ar putea eficientiza resursele și timpul ANAF, contribuind astfel la demascarea celor care încalcă legea și consolidarea unui climat de afaceri corect și integru.

În concluzie, în loc să urmărească toate firmele ce utilizează servicii de găzduire, ANAF ar putea să-și orienteze resursele către zonele cu risc fiscal ridicat. Astfel, ANAF ar putea să aibă mai mult succes în combaterea fraudelor fără a penaliza inutil antreprenorii care acționează corect și legal.