Meta excerpt: Șase cadre medicale de la Spitalul Sf. Pantelimon din București, inclusiv patru medici, se află în fața instanței pentru reducerea nejustificată a tratamentului unor pacienți de la ATI.

Şase cadre medicale, printre care patru medici și două asistente de la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” din București, au fost trimise în judecată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București pentru acuzații de malpraxis. Se consideră că acestea ar fi efectuat intervenții nejustificate asupra tratamentului pacienților internați la Terapie Intensivă, cu scopul de a le accelera decesul. Rechizitoriul sugerează că patru pacienți și-au pierdut viața din cauza acestor acțiuni, iar în alte două cazuri, pacienții au reușit să supraviețuiască deși s-au dat indicații pentru a le grăbi moartea.

Detalii privind acuzațiile și metodele folosite

Potrivit procurorilor, între mai 2023 și aprilie 2024, medicii trimiteau la ATI pacienți considerați fără șanse de supraviețuire, având o evaluare subiectivă, fără a se baza pe o analiză medicală bine fundamentată. Intervențiile asupra schemei terapeutice erau realizate în ciuda obligațiilor profesionale legale de a oferi îngrijiri corespunzătoare fiecărui pacient, indiferent de starea acestuia.

Conform documentelor oficiale, una dintre metodele folosite ar fi fost micșorarea drastică a dozei de noradrenalină, un medicament crucial pentru menținerea tensiunii arteriale în rândul pacienților critici. Investigarea a relevat că dozele ar fi fost reduse de la niveluri terapeutice ridicate până la valori foarte scăzute, ajungându-se adesea la 1 ml pe oră, ceea ce contravenea necesităților vitale ale pacienților.

O altă metodă acuzată este reducerea oxigenului administrat prin ventilatoare. Medicii ar fi redus concentrația de oxigen până la 21%, ceea ce ar putea provoca insuficiență respiratorie gravă și, potențial, decesul. De asemenea, se menționează că, în anumite circumstanțe, cadrele medicale nu ar fi intervenit pentru resuscitarea pacienților aflați în stop cardio-respirator, încălcând astfel îndatoririle de bază ale profesiei.

Acțiuni de acoperire și practica "nora pentru vizită"

Anchetatorii sugerează că unele dintre aceste intervenții au fost mascate prin falsificarea documentelor medicale. Valori eronate ale dozelor de noradrenalină și alte detalii vitale erau raportate în foile de observație, contrar realității tratamentului administrat.

De asemenea, procurorii au descris o practică denumită „nora pentru vizită”. Aceasta implica temporizarea creșterii dozei de medicament la un nivel care părea normal în timpul vizitelor aparținătorilor, pentru a nu ridica suspiciuni. După plecarea acestora, dozele reveneau la niveluri periculoase.

Specificațiile acuzațiilor aduse medicilor implicați

Conform rechizitoriului, decesele a patru pacienți au fost atribuite acestor practici. Într-un alt caz, un medic a încercat, fără succes, să provoace moartea unei persoane, iar în cazul unui alt pacient i s-a sugerat reducerea tratamentului, lucru care nu a fost implementat.

Unul dintre medici este acuzat de patru infracțiuni de omor calificat, în timp ce o altă doctoriță se confruntă cu acuzații de omor calificat, lucru care se leagă de aceleași circumstanțe. Un al treilea medic este acuzat de tentativă de omor, iar o a patra doctoriță este acuzată de incitare la practicile incriminate. Cele două asistente medicale au fost acuzate de mărturie mincinoasă, fiind suspectate că au furnizat informații false în fața autorităților.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

Acest scandal scoate la iveală o problemă critică în ceea ce privește încrederea în sistemul sanitar, în special în secțiile de Terapie Intensivă, unde pacienții se află în situații vulnerabile. Familiile pacienților internati se confruntă adesea cu lipsa de transparență și incertitudinea legată de starea celor dragi. Aceste acuzații nu fac decât să sporească temerile existente. Este crucial ca pacienții și familiile lor să fie conștienți de drepturile lor și să solicite informații clare despre tratamente, chiar și în cele mai dificile momente. O comunicare eficientă între personalul medical și aparținători poate ajuta la prevenirea suspiciunilor și la restabilirea încrederii în sistem.