Crește tensiunea în criza migranților: Dispute în UE privind repartizarea a 30.000 de azilanți

Uniunea Europeană se confruntă din nou cu o escaladare a crizei migranților, în condițiile în care statele membre discută aprins modalitatea de distribuire a aproximativ 30.000 de azilanți. Problema centrală este stabilirea exactă a statelor care suportă cea mai mare presiune migratorie, o chestiune esențială pentru implementarea unui nou pact european privind azilul și migrația.

Noua schemă de repartizare a migranților: reducerea poverii pentru statele de primă linie

Pentru a diminua eforturile disproporționate ale unor țări precum Spania, Grecia și Italia — cele prin care trec principalele rute ale migranților — Pactul european prevede un mecanism clar de distribuție a solicitanților de azil între statele membre. Bruxelles-ul intenționează să utilizeze criterii stabilite în comun, precum numărul sosirilor ilegale pe teritoriul respectiv, dar și numărul de salvări realizate pe mare, notează Agerpres.

Potrivit acestui sistem, celelalte țări membre ale Uniunii vor fi obligate să găzduiască o cotă proporțională de migranți sau, alternativ, să contribuie financiar cu 20.000 de euro pentru fiecare persoană relocată, pentru a susține țările considerate suprasolicitate.

Presiunea migratorie resimțită pe întreg continentul

Totuși, după cum a declarat o sursă a AFP din cadrul Comisiei Europene, toate statele membre se simt presate de situația migratorie și încearcă să aibă un cuvânt de spus în privința calculului realizat de Comisie pentru repartizarea migranților.

Exemple recente ilustrează această presiune extinsă: Suedia a dorit să evidențieze faptul că a primit 300.000 de azilanți în ultimul deceniu, ceea ce reprezintă un volum considerabil pentru o țară de mărime medie. Belgia a subliniat că centrele sale de primire sunt aproape pline, iar Germania a adus în discuție sosirea a peste un milion de refugiați ucraineni de la începutul războiului din Ucraina. De asemenea, Franța a pus accent pe operațiunile maritime ce salvează migranți în încercarea lor de a ajunge în Regatul Unit.

Decizia Comisiei Europene și provocările politice

După o amânare de o lună, Comisia Europeană este așteptată să anunțe miercurea viitoare decizia oficială privind metoda de redistribuire. Ulterior, statele membre vor intra în negocieri pentru a stabili câți migranți vor accepta să primească pe teritoriul lor și ce sumă financiară sunt dispuse să contribuie. Conform planurilor, peste 30.000 de mutări ar trebui realizate anual, iar acordul final trebuie parafat până la sfârșitul lunii decembrie.

În contextul actual, dominat de presiunea tot mai mare a partidelor de dreapta și extremei drepte, întrebarea care se pune este cine mai este dispus să primească azilanți provenind din alte state ale UE? Chiar dacă numărul intrărilor ilegale a scăzut, efectele fenomenului rămân puternic resimțite peste tot.

Un echilibru fragil și lipsa încrederii între state

Camille Le Coz, directoarea think-tank-ului Migration Policy Institute Europe, atrage atenția că poziționarea statelor în acest dosar constituie un „echilibru foarte delicat”. Ea subliniază că dificultatea este majoră, mai ales într-un cadru european în care țările și-au pierdut o parte din încrederea reciprocă în gestionarea migrației.

Pe de-o parte, țări precum Germania, Belgia și Olanda reproșează celor din prima linie – Italia, Grecia sau Spania – că nu rețin migranții pentru a le procesa cererile de azil conform regulilor europene, ci permit tranzitul acestora către alte state. Pe de altă parte, aceste critici sunt adesea minimalizate de țările vizate.

Un diplomat european, care a dorit să rămână anonim, a declarat că „germanii sunt nervoși, iar tensiunile au fost foarte mari cu italienii și grecii pe marginea acestui subiect”. El a adăugat că „situația este complicată, pentru că toate statele membre se privesc unul pe altul cu suspiciune, întrebându-se dacă nu cumva alt stat va avea parte de condiții mai avantajoase”.

Concluzie

Criza migranților rămâne o provocare majoră pentru Uniunea Europeană, iar găsirea unei soluții echitabile în ceea ce privește distribuirea azilanților este încă departe de a fi rezolvată. Disputele recente arată clar că, în ciuda unor progrese legislative, solidaritatea între statele membre este testată sever, iar o înțelegere comună necesită atât compromisuri, cât și o coordonare mai eficientă.

În acest context, decizia Comisiei Europene din săptămâna viitoare va fi un pas important în definirea direcției pe care UE o va urma în gestionarea fluxurilor migratorii în anii ce vor veni.