A murit James Watson, pionier al descoperirii structurii ADN-ului și laureat Nobel pentru Medicină. Celebrul genetician avea 97 de ani

James Watson, unul dintre oamenii de știință revoluționari care au descoperit structura dublu helix a ADN-ului, s-a stins din viață la vârsta de 97 de ani. Această descoperire, realizată când avea doar 24 de ani, i-a adus recunoaștere internațională și i-a definit cariera în știință pentru multe decenii. Totuși, spre finalul vieții, Watson a fost implicat în controverse majore, fiind criticat pentru afirmații controversate legate de inteligența rasială, fapt ce i-a afectat reputația profesională.

Descoperirea care a schimbat lumea științei

În 1962, James Watson a împărțit Premiul Nobel pentru Medicină cu colegii săi Francis Crick și Maurice Wilkins, pentru elucidarea structurii acidului dezoxiribonucleic (ADN). Conform acestora, molecula ADN are forma unei duble spirale, o structură formată din două lanțuri care se răsucesc unul în jurul celuilalt, asemănătoare unei scări răsucite.

Această realizare a reprezentat o adevărată revoluție în biologie. Nu doar că a explicat modul în care informația genetică este stocată, dar a și deschis calea pentru înțelegerea procesului prin care celulele își replică materialul genetic la diviziune — celor două catene care se separă asemenea unui fermoar și apoi se refac.

Pentru publicul larg, simbolul dublei spirale a devenit imediat unul iconic, apărând în opere de artă celebre precum cele ale lui Salvador Dalí sau pe timbre poștale britanice. Descoperirea a facilitat totodată progrese uimitoare în domenii diverse, de la terapia genetică, la identificarea criminalilor prin probe ADN, până la studiul arborelui genealogic uman. De asemenea, a generat dezbateri etice importante privind modificarea genetică a ființelor în scopuri cosmetice sau transmisibile urmașilor.

Watson însuși a afirmat cu convingere: „Francis Crick și cu mine am făcut descoperirea secolului.” Mai târziu recunoștea că impactul acestei revelații asupra științei și societății a fost mult mai mare decât și-ar fi putut imagina atunci.

O carieră cu urcușuri și coborâșuri

Deși nu a mai făcut o descoperire majoră după aceasta, James Watson a continuat să influențeze profund biologia moleculară. A publicat manuale fundamentale, a scris o carte autobiografică de succes și a fost una dintre figurile cheie în proiectul de cartografiere a genomului uman. Prin mentorat, a susținut și ghidat numeroși tineri cercetători și și-a folosit poziția pentru a sprijini politici științifice progresiste.

Watson a fost director al Laboratorului Cold Spring Harbor din New York, o instituție de prestigiu pe care a transformat-o într-un centru renumit pentru cercetare și educație în științele vieții. A condus acest laborator cu pasiune aproape patru decenii, impulsionând cercetarea în domeniul cancerului și strângând fonduri importante.

Controversele care au umbrit moștenirea

În ultimii ani, James Watson a fost implicat în numeroase scandaluri publice din cauza unor afirmații considerate rasiste și jignitoare. În 2007, în cadrul unui interviu pentru revista Sunday Times, a susținut că persoanele de culoare sunt, în medie, mai puțin inteligente decât cele albe, o declarație care a declanșat o furtună internațională. Ca urmare, a fost suspendat din funcția de cancelar al laboratorului Cold Spring Harbor și a ales să se pensioneze.

În ciuda criticilor și a cererilor de scuze, în 2019, într-un documentar, Watson a reafirmat că nu și-a schimbat opiniile, ceea ce a determinat retragerea multor onoruri academice și repudierea morală din partea comunității științifice. Directorul Institutului Național de Sănătate, Francis Collins, a denunțat aceste remarci ca fiind „profund greșite și dureroase”, subliniind regretul că opiniile lui Watson au fost în contradicție cu contribuțiile sale științifice.

Primele etape și recunoașterea meritelor

James Watson a studiat la Universitatea Cambridge unde s-a întâlnit cu Francis Crick, împreună cu care a început cercetarea asupra structurii ADN-ului. Contribuțiile deosebit de valoroase ale colegilor lor, în special cele ale cercetătoarei Rosalind Franklin, auxiliată de lucrările cu raze X ale lui Raymond Gosling, au fost cruciale pentru succesul lor, deși Franklin nu a fost recunoscută pe măsură în perioada vieții și a decedat prematur în 1958.

Prin metode ingenioase, construind modele tridimensionale inspirate de jucăriile Tinker Toy, Watson și Crick au putut înțelege cum se îmbină componentele moleculare, concluzionând în cele din urmă că structura ADN-ului este o dublă spirală. Descoperirea a fost făcută în anul 1953 și i-a făcut să exclame cu uimire: „E atât de frumos”.

Un om motivat și o familie care l-a inspirat

Motivația personală a lui Watson pentru susținerea continuă a cercetării genetice a fost înrădăcinată în viața sa privată: fiul său Rufus a fost diagnosticat cu posibilă schizofrenie, iar înțelegerea genomului complet părea crucială pentru a găsi soluții în tratarea bolii.

James Watson a decedat în îngrijiri paliative, după o scurtă perioadă de boală, conform declarației fiului său, Duncan Watson, care a adăugat: „Nu a încetat niciodată să lupte pentru cei care suferă.”

Contribuțiile lui James Watson au definit o eră în genetică și biologie moleculară, iar moștenirea sa rămâne vitală pentru știința modernă, în ciuda controverselor care i-au umbrit ultimii ani de viață.

---

Sursa foto: Flickr