Inflația în România a urcat la 6,61% în septembrie 2026, de la 6,17% în luna august, fiind determinată în principal de creșterea accentuată a prețurilor la combustibili și gaze naturale. Banca Națională a României (BNR) avertizează că această tendință ascendentă a inflației va continua pe termen scurt, iar revenirea în ținta oficială se așteaptă abia în primul trimestru al anului 2028.

Șocul prețurilor energeticelor, motor principal al creșterii inflației

Analiza Consiliului de Administrație al BNR arată că principalele presiuni inflaționiste din ultimele luni provin din șocul energetic și din evoluția volatilă a prețurilor petrolului la nivel internațional. Aceste creșteri afectează pe rând costurile materiilor prime și se propagă până la nivelul bunurilor de consum final, influențând astfel într-un lanț inflația generală.

Pe lângă factorii legați de energie, BNR identifică și o serie de riscuri legate de incertitudinea politică și fiscală, precum și de măsurile de consolidare bugetară aferente Planului Structural pe termen mediu, aprobat împreună cu Comisia Europeană. Aceste aspecte sporesc vulnerabilitatea stabilității macroeconomice.

Fondurile europene, o ancoră pentru stabilitatea economică

Banca Centrală subliniază că absorbția integrală a fondurilor europene, inclusiv a tranșelor prevăzute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), rămâne elementul-cheie pentru atenuarea efectelor negative cauzate de corecția fiscală și de contextul geopolitic internațional. Folosirea eficientă a acestor resurse poate tempera impactul asupra economiei reale și asupra puterii de cumpărare a populației.

Totuși, incertitudinea persistă în ceea ce privește evoluția prețurilor la energia electrică și cotarea țițeiului pe piețele globale. Mișcările acestor indicatori vor influența, la rândul lor, prețurile materiilor prime și ale bunurilor intermediare și finale la nivel mondial, cu reverberații directe asupra prețurilor interne din România.

Consolidarea bugetară și riscurile geopolitice, factori de instabilitate

BNR atenționează asupra riscurilor persistente legate de posibile noi măsuri de consolidare bugetară, ce ar putea fi adoptate după anul curent. Aceste ajustări ar putea aduce noi presiuni asupra activității economice și asupra evoluției inflației.

În plus, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică reprezintă provocări continue. Impactul acestor evenimente se face resimțit prin scăderea puterii de cumpărare și diminuarea încrederii consumatorilor, dar și în afectarea activității companiilor și a profiturilor acestora. La nivel macroeconomic, implicațiile se resimt asupra dinamicii economiilor europene și globale, asupra inflației și asupra percepției de risc cu consecințe asupra costurilor de finanțare ale României, după cum explică specialiștii BNR.

Concluzii și recomandări pentru viitor

În acest context complicat, absorbția la capacitate maximă a fondurilor europene apare nu doar ca o strategie esențială pentru contracararea efectelor negative ale consolidării fiscale și ale tensiunilor geopolitice, ci și ca un vector important pentru realizarea reformelor structurale necesare economiei românești. Printre acestea, o atenție sporită trebuie acordată tranziției energetice, pentru a reduce vulnerabilitatea la fluctuațiile prețurilor la energie și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.

Pe termen scurt și mediu, BNR recomandă prudență și monitorizarea atentă a evoluțiilor internaționale și interne, pentru a adapta politicile economice într-un mod care să sprijine stabilitatea macroeconomică și să protejeze capacitatea de consum a populației.

SERP excerpt:

Inflația din România a crescut la 6,61% în septembrie 2026, susținută de scumpirea combustibililor și gazelor. BNR avertizează că majorările de preț vor continua pe termen scurt, iar stabilizarea se așteaptă abia la începutul lui 2028. Fondurile europene și tranziția energetică sunt esențiale pentru contracararea riscurilor economice.