Cseke Attila, despre faptul că peste jumătate dintre orașele din țară nu mai îndeplinesc pragul legal de locuitori: Nu aș spune că este haos administrativ, este loc de mai bine
Cseke Attila: Peste jumătate din orașele României nu mai îndeplinesc pragul legal de locuitori, dar nu este haos administrativ
Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a atras atenția asupra situației actuale a orașelor din România, menționând că mai mult de jumătate dintre acestea nu respectă criteriul demografic stabilit prin lege pentru a-și păstra statutul. Cu toate acestea, oficialul evită să caracterizeze această situație drept un haos administrativ, subliniind că există oportunități de lucru și îmbunătățire.
Provocările aplicării criteriilor demografice
În cadrul unei intervenții recente, Cseke Attila a explicat importanța revizuirii și actualizării regulilor privind criteriile demografice și administrative pentru unitățile teritorial-administrative. „Ne concentrăm pe elaborarea unui pachet legislativ care să eficientizeze criteriile demografice. Totuși, aceste criterii nu sunt singurele ce definesc nivelul administrativ - fie el oraș sau municipiu,” a explicat ministrul.
Este cunoscut faptul că în prezent numeroase municipii din România nu ating pragul minim de locuitori stabilit prin lege, ceea ce ridică întrebări despre modul în care sunt clasificate. De asemenea, ministrul a precizat că aceste granițe și condiții nu au fost aplicate consecvent în ultimele două decenii și jumătate.
Istoricul și problemele legate de aplicare
Conform lui Cseke, în ultimii 25 de ani, România nu a respectat în mod constant criteriile impuse privind populația minimă necesară pentru statutul oficial al localităților. „Inițial, criteriul demografic pentru municipii a fost de 25.000 de locuitori, iar în 2007 acesta a crescut la 40.000. La orașe, pragul a fost crescut de la 5.000 la 10.000. Cu toate acestea, problema centrală rămâne implementarea efectivă a acestor norme”, a afirmat ministrul.
Această inconsecvență în aplicarea criteriilor a creat un context în care multe localități își păstrează statutul de municipiu sau oraș, deși populația lor scade sub nivelurile cerute. Aceasta ridică o serie de preocupări legate de alocarea resurselor, gestionarea administrației și planificarea dezvoltării teritoriale.
Soluții și perspective
Cseke Attila a subliniat că, în loc să catalogheze situația drept haotică, este nevoie de un efort susținut pentru reformarea cadrului legislativ și administrativ. În acest sens, sunt în curs de elaborare măsuri care să asigure o mai bună corelare între criteriile legale și realitățile demografice ale localităților.
„Nu este suficient să ne concentrăm doar pe numărul populației, ci trebuie să avem o abordare complexă care să cuprindă și alți factori ce definesc caracteristicile unei unități administrative. Vrem să corectăm aceste neconcordanțe și să oferim un cadru legislativ adaptat realităților actuale,” a mai spus ministrul.
Concluzii
Situația actuală privind statusul orașelor în România este un domeniu care necesită intervenție legislativă și administrativă atentă. Deși peste jumătate din orașele țării nu mai ating pragurile oficiale de locuitori, acest fapt nu trebuie văzut ca un semn de haos, ci ca o oportunitate de a regândi criteriile care guvernează administrarea locală și dezvoltarea teritorială.
Reformele planificate de Ministerul Dezvoltării urmăresc să aducă un echilibru între normele legale și realitățile demografice, pentru a asigura o administrație locală eficientă și sustenabilă.
Pentru mai multe detalii despre acest subiect și evoluția legislativei în domeniul administrației locale, rămâneți conectați la Mediafax.
