Comisia Europeană propune construirea unei rețele feroviare de mare viteză între capitalele UE, inclusiv București

Comisia Europeană a dezvăluit miercuri, 6 noiembrie, un plan ambițios pentru dezvoltarea unor rute feroviare de mare viteză între capitalele europene, printre care se numără și legătura București – Budapesta, ce ar urma să fie funcțională până în 2040. Scopul principal este ca trenurile să atingă o viteză minimă de 200 km/h, prin modernizarea și construirea unor noi segmente de cale ferată.

Rute strategice vizate

Proiectul include linii de mare viteză pe trasee cheie precum: Budapesta – București, Berlin – Copenhaga, Berlin – Viena – Praga, Paris – Madrid – Lisabona, München – Roma, precum și legături îmbunătățite între statele baltice. Astfel, se pune accent pe conectivitatea și accesibilitatea rapidă între principalele orașe ale Uniunii Europene, prin infrastructură modernă și eficientă.

Conform propunerilor, până în 2030, timpul de călătorie între Berlin și Copenhaga ar urma să scadă la 4 ore, față de aproximativ 7 ore în prezent. De asemenea, distanța dintre Sofia și Atena va putea fi parcursă cu trenul în numai 6 ore, reducând durata actuală cu mai mult de jumătate.

Pe ruta București – Budapesta, un drum cu trenul ar putea dura puțin peste 6 ore, semnificativ mai puțin față de cele 14-16 ore necesare acum. Această schimbare va transforma legăturile dintre zonele estice și centrale ale continentului, făcând călătoriile mai rapide și mai confortabile pentru milioane de cetățeni.

Beneficii și finanțare

Comisia Europeană subliniază că aceste modificări nu doar vor descongestiona traficul rutier și aerian, dar vor spori și mobilitatea militară, oferind astfel un avantaj strategic în contextul actual geopolitic. În plus, pe termen lung, proiectul contribuie la reducerea emisiilor poluante prin înlocuirea zborurilor pe distanțe scurte cu trenuri ecologice.

Pentru a susține acest plan, Comisia intenționează să aloce aproape 3 miliarde de euro până în 2027 pentru dezvoltarea de combustibili „curați” destinați aviației. Până în 2035, investițiile în acest domeniu sunt estimate să ajungă la 100 de miliarde de euro, reflectând angajamentul UE față de un transport durabil și prietenos cu mediul.

Concomitent, propunerea include și îmbunătățirea modului în care călătorii își pot achiziționa biletele, cu soluții digitale avansate și integrate, pentru o experiență mai simplă și transparentă. Scopul este clar: reducerea zborurilor pe distanțe scurte, unde alternativele feroviare rapide pot avea un impact pozitiv asupra mediului.

Piața de materiale rulante și legislație nouă

O altă noutate importantă vizează dezvoltarea unei piețe second-hand pentru material rulant feroviar. În 2027, Comisia va propune măsuri menite să interzică casarea anticompetitivă a vagoanelor și locomotivelor funcționale și sigure. Astfel, va fi creat un cadru legal transparent care să faciliteze revânzarea și funcționarea acestui material în toate statele membre ale UE. Această direcție vine în sprijinul unei economii circulare și a eficientizării resurselor în industria feroviară.

O viziune pentru viitorul transporturilor europene

Apostolos Tzitzikostas, comisarul pentru Transport Durabil și Turism, a declarat: „Transportul feroviar de mare viteză nu înseamnă doar reducerea timpului de călătorie; este vorba despre unitatea europeană, întărirea economiei noastre și leadership-ul global în materie de transport sustenabil. Transformăm ambiția în acțiune: desființăm bariere, mobilizăm investiții pentru infrastructură modernă și facem din rețeaua feroviară transfrontalieră coloana vertebrală a unei Europe carbon-neutre, competitive și sigure.”

Până în prezent, Uniunea Europeană a sprijinit 804 proiecte de infrastructură feroviară în toată regiunea, cu un buget total de 34,4 miliarde de euro prin Mecanismul „Connecting Europe Facility” (CEF), ceea ce reprezintă aproape 69% din totalul investițiilor CEF. Acest angajament subliniază importanța strategică acordată transportului feroviar în planul de dezvoltare durabilă a continentului.

---

Pentru mai multe detalii, puteți accesa direct sursa oficială a Comisiei Europene.

Foto: transport.ec.europa.eu

Autor: Radu | radu@romania-insider.com