Un studiu recent realizat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și alte instituții internaționale a analizat impactul temperaturilor extreme asupra stării de spirit a oamenilor. Publicat în revista One Earth, cercetarea sugerează că zilele cu temperaturi ce depășesc 35°C pot afecta negativ emoțiile, în special în țările cu venituri mai mici.

Metodologia studiului

Echipa de cercetători a examinat un volum impresionant de date, analizând 1,2 miliarde de postări de pe rețelele sociale X și Weibo provenind din 157 de țări. Fiecare postare a fost evaluată pe o scală de sentiment, de la 0,0 pentru postările foarte negative la 1,0 pentru cele foarte pozitive. Mai mult, locațiile fiecărei postări au fost corelate cu date meteorologice pentru a identifica legătura dintre vreme și starea de spirit a utilizatorilor.

Descoperiri cheie

Rezultatele au arătat că efectele căldurii asupra stării de spirit erau de trei ori mai pronunțate în țările cu venituri mici comparativ cu cele cu economii mai stabile. Acest fapt subliniază vulnerabilitatea suplimentară a populațiilor din regiunile mai puțin dezvoltate în fața schimbărilor climatice.

Conexiuni istorice și comportamentale

Legătura dintre temperaturile ridicate și comportamentele negative nu este un fenomen nou. Cercetările din anii 1980 au demonstrat că șoferii sunt mai predispuși să claxoneze pe măsură ce temperatura crește. De asemenea, un studiu din 2019 a relevat că peste 30% din cele 137 de crime raportate în Grecia centrală și de nord între 1995 și 2004 au avut loc în zile cu temperaturi medii de peste 25°C. Aceste date sugerează o corelație între căldură și comportamente agresive.

Posibile explicații biologice

Cercetătorii finlandezi propun că temperaturile ridicate pot influența biologia creierului, afectând nivelurile de serotonină, substanța chimică responsabilă de reglarea stării de bine și a anxietății. Această modificare ar putea explica de ce zilele caniculare sunt asociate cu o stare de spirit mai proastă. Alte studii sugerează că vremea caldă poate crește nivelul de testosteron, ceea ce ar putea duce la o agresivitate sporită.

Implicații pentru sănătatea publică

Aceste descoperiri subliniază importanța monitorizării impactului temperaturilor extreme asupra sănătății mentale, în special în regiunile vulnerabile. Autoritățile și organizațiile de sănătate publică ar trebui să ia în considerare aceste efecte atunci când dezvoltă strategii de adaptare la schimbările climatice și să implementeze măsuri de prevenire a comportamentelor negative asociate cu căldura extremă.

Concluzie

Studiul realizat de MIT și partenerii săi oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care temperaturile ridicate pot influența starea de spirit a oamenilor. Înțelegerea acestor conexiuni este esențială pentru dezvoltarea unor politici eficiente de sănătate publică și pentru protejarea comunităților vulnerabile în fața schimbărilor climatice.