17 noiembrie: Comisia Europeană revizuiește în scădere prognoza pentru România
Comisia Europeană a publicat marți, 17 noiembrie 2026, prognoza economică de toamnă. Pentru România, schimbarea centrală față de exercițiul din primăvară este trecerea de la o creștere estimată de 0,1% la o contracție de 0,3% a produsului intern brut în acest an.
Documentul adaugă două cifre care explică presiunea asupra economiei: inflație medie de 7,9% și deficit bugetar de 6% din PIB. Comisia anticipează o revenire începând din 2027, dar menține riscuri legate de politica internă, energie și cererea externă.
Primăvara: creștere mică, dar încă pozitivă
În prognoza anterioară, executivul european vedea o creștere de 0,1% pentru România în 2026 și o accelerare la 2,3% în 2027. Estimarea de toamnă coboară prima cifră cu 0,4 puncte procentuale și reduce avansul anticipat pentru anul viitor la 1,8%.
Revizuirea vine după un final de 2025 și un prim semestru din 2026 cu activitate economică în scădere. Comisia notează că salariile și pensiile publice au fost înghețate, iar inflația apropiată de 10% a redus venitul disponibil. Consumul privat a scăzut cu mai mult de 2%.
2026: investițiile PNRR temperează contracția
Măsurile de consolidare fiscală apasă cererea gospodăriilor. În același timp, proiectele finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență au accelerat înaintea închiderii programului și au compensat parțial consumul slab.
Pentru întregul an, Comisia estimează șomaj de 6,7%, deficit de cont curent de 7% din PIB și datorie publică de 60,7% din PIB. Deficitul bugetar ar scădea de la 7,8% în 2025 la 6%, pe fondul controlului cheltuielilor și al taxelor adoptate în ultimii doi ani.
Inflația medie ar crește de la 6,8% în 2025 la 7,9% în 2026. Printre cauzele enumerate sunt majorările de TVA și accize, ieșirea din schema de plafonare a electricității, creșterea prețului petrolului și seceta severă care a afectat piața energiei.
2027: consumul și investițiile private ar reveni
Pentru anul viitor, prognoza indică un avans economic de 1,8%. Inflația ar coborî la 4,4%, iar șomajul la 6,4%. Comisia se așteaptă ca venituri reale mai bune și costuri de finanțare mai favorabile să susțină consumul și creditarea.
Deficitul bugetar ar ajunge la 5,8% din PIB. Cheltuielile de capital public ar încetini după încheierea PNRR, dar absorbția fondurilor de coeziune și revenirea investițiilor private ar urma să preia o parte din rol.
2028: Neptun Deep intră în calculele de creștere
Comisia estimează pentru 2028 o creștere de 2,2%, inflație de 3,8% și șomaj de 5,8%. Exploatarea gazelor din Neptun Deep ar putea susține exporturile și reduce deficitul extern, estimat la 5,8% din PIB.
Bugetul public rămâne însă vulnerabil. Deficitul este proiectat la 5,6%, iar datoria la 64,2% din PIB. Cheltuielile de apărare ar urca de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028, inclusiv cu sprijinul împrumuturilor din programul european SAFE.
Rezumatul zilei
Prognoza din 17 noiembrie mută revenirea clară a economiei în 2027. Până atunci, România combină consum în scădere, inflație ridicată și o corecție bugetară care reduce deficitul, dar nu oprește creșterea datoriei.














