Sursa poza: Mediafax

Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au realizat o descoperire revoluționară în domeniul oncologiei, dezvoltând o „super-moleculă” capabilă să vizeze și să dezactiveze simultan două dintre cele mai problematice gene asociate cu cancerul: KRAS și MYC. Această inovație promite să îmbunătățească semnificativ eficiența tratamentelor actuale și să ofere noi speranțe pacienților afectați de diverse tipuri de cancer.

Importanța genelor KRAS și MYC în oncologie

Mutațiile genei KRAS sunt prezente în aproape 25% din toate cazurile de cancer la om și sunt frecvent întâlnite în tipuri de tumori precum cele pulmonare, colorectale și pancreatice. Pe de altă parte, MYC este un oncogen esențial, disfuncțional în aproximativ 50-70% din cazurile de cancer. Până recent, aceste gene au fost considerate „incurabile”, deoarece dezvoltarea de medicamente eficiente împotriva lor s-a dovedit extrem de dificilă.

Tehnologia ARN interferent inversat (RNAi)

Noua tehnologie dezvoltată de echipa de cercetători utilizează ARN interferent inversat (RNAi), o metodă care implică molecule mici capabile să „închidă” genele problematice. Spre deosebire de abordările anterioare, această „super-moleculă” este proiectată să vizeze simultan ambele gene, KRAS și MYC, oferind astfel un tratament mai eficient și mai cuprinzător.

Rezultate promițătoare în studiile preclinice

Studiile preclinice au arătat rezultate impresionante: atacarea simultană a ambelor gene a fost de 40 de ori mai eficientă în distrugerea celulelor canceroase decât utilizarea unei singure molecule împotriva unei singure gene. Chad Pecot, autorul principal al studiului publicat în Journal of Clinical Investigation, a explicat că „țintirea simultană a două gene cancerigene este similară cu tăierea ambelor călcâie ale cancerului”.

Implicații pentru tratamentele viitoare

Această abordare ar putea extinde semnificativ numărul de pacienți care beneficiază de tratamente eficiente. Cancerele pulmonare, colorectale și pancreatice, care împreună reprezintă aproape jumătate de milion de cazuri noi anual în SUA, ar putea fi țintele principale ale acestei terapii inovatoare. Mai mult, tehnologia este suficient de flexibilă pentru a fi adaptată în viitor pentru a viza orice două gene de interes, iar Pecot sugerează că ar putea fi posibil să dezactiveze chiar trei ținte simultan.

Concluzie

Descoperirea acestei „super-molecule” reprezintă un pas semnificativ în lupta împotriva cancerului, oferind o metodă promițătoare de a aborda simultan două dintre cele mai dificile ținte terapeutice. Cu toate că studiile clinice pe oameni sunt încă necesare pentru a valida eficiența și siguranța acestei terapii, rezultatele obținute până acum deschid noi perspective în tratamentele oncologice și oferă speranțe suplimentare pacienților din întreaga lume.