Sursa poza: Libertatea

Pe măsură ce ne apropiem de toamna anului 2025, credincioșii ortodocși întâmpină un moment sacru al tranziției, odată cu începutul noului an bisericesc, sărbătorit la 1 septembrie. Această dată este strâns legată de tradițiile evreiești, unde luna Tișri marca nu doar strângerea roadelor, ci și un nou început în viața de comunitate. Biserica creștină, născută în acest context cultural, a adoptat semnificația simbolică a acestei perioade, marcând-o ca un nou an spiritual.

În cadrul Imperiului Bizantin, anul civil debuta tot pe 1 septembrie, o tradiție integrată și în viața Bisericii, unde calendarul civil și cel religios erau indisolubil legate. Conform tradiției, Mântuitorul Iisus Hristos și-ar fi început activitatea mântuitoare în septembrie, prin cuvântarea asupra textelor profetului Isaia în sinagogă, un eveniment considerat punctul de pornire al anului nou duhovnicesc de către Biserică. Această dată a fost instituită ca început al Anului Nou bisericesc de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea.

Nașterea Maicii Domnului – 8 Septembrie

Un alt moment semnificativ în calendarul din septembrie este sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, celebrată pe 8 septembrie. Este una dintre cele patru mari sărbători dedicate Fecioarei Maria și reprezintă un moment de venerare profundă pentru credincioși. În această zi, credincioșii obișnuiesc să rostească diverse rugăciuni închinate Maicii Domnului, recunoscându-i rolul protector și mângâietor.

Una dintre rugăciunile rostite de credincioși în această zi invocă sprijinul și ajutorul Maicii Domnului în momentele de dificultate și necazuri, consolidând legătura spirituală dintre credincioși și divinitate. Este o zi marcată de bucurie și recunoștință, în care credincioșii își îndreaptă gândurile și rugile spre această figură maternă sfântă.

Înălțarea Sfintei Cruci – 14 Septembrie

Pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă celebrează Înălțarea Sfintei Cruci, o sărbătoare cu origini istorice profunde care comemorează descoperirea Crucii de către Sfânta Elena în anul 326 și recâștigarea acesteia de către împăratul Heraclius în 628. Această sărbătoare este un moment de mare solemnitate, însoțit de post și rugăciune. În 2025, ziua pică într-o duminică, ceea ce permite dezlegare la ulei și vin.

De-a lungul timpului, 14 septembrie a devenit și o graniță dintre vară și toamnă, fiind cunoscută și sub numirile de Cârstovul Viilor sau Ziua Șarpelui, iar în tradițiile populare este văzută ca un punct de transformare și reînnoire.

Zile cu Cruce Roșie în 2025

În calendarul ortodox, zilele marcate cu cruce roșie sunt de importanță mare și vizează evenimente semnificative din istoria religioasă, cum ar fi praznicele împărătești sau diferite sărbători dedicate Maicii Domnului și altor sfinți venerați. Aceste zile sunt celebrate cu ceremonii bogate și mai solemne comparativ cu cele marcate cu cruce neagră.

Rolul Calendarului Ortodox

Calendarul ortodox nu este doar un instrument de programare religioasă, ci un simbol al tradiției și credinței ortodoxe. El structura ritmul vieții spirituale, oferind coordonate pentru rugăciune și post. Așadar, acest calendar joacă un rol crucial în îmbogățirea legăturii credincioșilor cu divinitatea și păstrarea unor obiceiuri religioase importante. În ceea ce privește evenimentele sociale, cum sunt nunțile, ele nu se oficiează în zilele de post și în praznicele împărătești conform calendarului ortodox din 2025.

Aceste repere religioase nu sunt doar sărbători, ci momente de reflectare și introspecție, ajutând credincioșii să se conecteze mai profund cu valorile și credințele lor.